Morcovul este un adevărat aliment – medicament. Rădăcina acestuia
(adică partea pe care o consumăm) poate atinge până la un metru lungime (nu
vorbim de partea firoasă a rădăcinii, ce atinge chiar până la 5 metri!). Este,
de obicei, portocaliu la culoare, dar poate avea şi culoarea galben, ori roşu –
închis.
Alături de frunzele de lucernă, morcovul este alimentul cel mai bogat
în provitamina A.
Morcovii conţin o cantitate mică, dar nu de neglijat, de proteine
(1,03%) – aproximativ jumătate din cât conţin cartofii. Grăsimile sunt aproape
nule (0,19%), iar cabohidraţii sunt 7,14% din greutatea lor. Pe lângă acestea,
morcovii sunt o sursă bună de vitamine din complexul B, precum şi vitamina C şi
E. Are toate mineralele şi oligomineralele, chiar şi fier (0,5 mg/100g).
Trei substanţe se evidenţiază în mod special:
-
Carotenoizii – cel mai important fiind
betacarotenul (transformat de organism în vitamina A). Carotenoizii sunt
esenţiali în funcţionarea normală a retinei, în special pentru vederea nocturnă
sau în caz de luminozitate slabă. Ajută, deasemenea, şi în menţinerea în
condiţii bune a pielii şi a mucoaselor.
-
Fibrele vegetale – morcovul este aproximativ 3%
fibre, mare parte sub formă de pectină. Acestea sunt de mare ajutor în reglarea
tranzitului intestinal şi calmarea mucoasei intestinale.
-
Ulei esenţial – foarte bun împotriva paraziţilor
intestinali.
Morcovii
sunt foarte buni în tratarea bolilor retinei şi ale ochilor, în general, boli
ale pielii, gastrită, hiperaciditate gastrică, colită şi în prevenirea
cancerului.
Preparare: cruzi (în salate –
întregi, răzuiţi şi dreşi cu suc de lămâie. Întăresc dinţii copiilor);
gătiţi (se
combină bine cu cartofii şi alte legume; sunt mai dulci gătiţi şi îşi menţin
conţinutul de betacaroten după gătire); sucuri (delicioşi, hrănitori şi
revigoranţi; se îmbină bine cu sucul de mere ori lămâie).
Un morcov de
mărime medie (aprox.100g) furnizează suficient betacaroten pentru ca organismul
să producă de circa 3 ori necesarul zilnic de vitamina A pentru un adult.